Treceți la conținutul principal

Ora vrajitoarelor

A trecut ceva timp de când n-am mai citit ceva de Anne Rice, acum câţiva ani, când i-am descoperit cărţile eram pur si simplu, total pasionată de lecturalor. Mă refer la seria "Cronicile vampirilor", unele cărţi din serie m-au marcat, şi puţine cărţi au avut acest efect asupra mea. "Interviu cu un vampir" şi "Vampirul Lestat" mi-au plăcut atât de mult încât şi astăzi din când în când le răsfoiesc şi de obicei după ce termin cartea renunţ să o recitesc, dar aceste două cărţi le-aş reciti cu păcere, însă am o memorie bună şi îmi amintesc ce se întâmplă acolo şi chiar dacă am uitat unele scene, pe parcurs mi le amintesc cu toate detaliile, şi eu nu pot să continui dacă ştiu ce va urma. Însă doar primele două volume din serie mi-au plăcut mult, deja parcă în coborâre deplină cărţile au început să-mi displacă. "Regina Damnaţilor" a fost ok, "Povestea Hoţului de trupuri" mi s-a părut punctul în care Lestat şi-a pierdut din farmec, de parcă ar fi fost în cădere liberă, nu m-a emoţionat de loc povestea, mai mult mi s-a părut că Lestat a devenit un pămpălău total care n-a învăţat nimic din lunga sa viaţa, şi când am crezut că mai rău de atât nu se poate am citit "Diavolul Memnoch", cartea care m-a enervat la culme şi am renunţat să mai citesc ceva de Rice.

Însă acum nu ştiu ce m-a apucat că am început să citesc Ora vrăjitoarelor, mi-a luat ceva timp să o termin , fiindcă e foarte mare, unele capitole descriu întâmplări ale personajelor secundare, şi sunt total aleatorii, lungi şi te plicitisesc, abia pe la jumatatea romanului m-am prins şi eu care-i treaba, şi când m-am apucat să o citesc cu tărie, brusc s-a terminat fără să înţeleg. Sfârşitul cărţii nu e propriu zis un sfrâşit, dar e unul. Păi nu ştiu cum eu am cartea în format electronic, poate nu-i completă, doar a rămas o groază de acţiune care abia se dezgheţa, personajele au început să capete contur, cartea şi-a prezentat povestea şi când mă aşteptam să citesc momentul culminat, s-a sfârşit. Ştiu că seria e formată din mai multe volume, nu ştiu exact cât, dar pun pariu că în următoarele lucrurile îmi vor fi mult mai clare, deci sper să dau de continuarea romanului pentru că m-a făcut tare curioasă. Nu mi-a plăcut întreg romanul cum a fost când citisem "Interviu cu un vampir", dar sunt destule lucruri care le-am savurat practic. Povestea a generaţii de vrăjitoare fiecare diferită şi cu personalitate, mi se pare cea mai buna parte a cărţii, mai ales descrierile  uimitoare despre arederea vrăjitoarelor pe rug, era atât de detaliată, încât aş fi putu jura că Anne Rice a fost martora unei astfel de execuţii. Şi când mă gândeam că unele femei au avut un astfel de sfârşit, na! în carte câteva protagoniste sunt într-adevăr vrăjitoare, dar în viaţa reală sunt femei şi bărbaţi care au suferit de pe urma inchiziţiilor şi a preoţilor fanatici, gândul ăsta mă face să construiesc maşina timpului, să călătoresc în trecut, şi să-i împedici pe oamenii de atunci să mai fie aşa de imbecili dându-le câte o biblie în cap fiecărui preot sau cretin care se bucura de execuţia unei persoane. Ah, Ştefan, o personă care a citit o mie de cărţi este o companie interesantă. Cine a citit în cel mai bun caz trei cărţi este o persoană cu adevărat periculoasă. Un citat din carte care mi-a plăcut, deci un scop pentru mine să devin o presoană foarte interesantă şi să citesc peste o mie de cărţi. Deci chiar acum mă apuc să-mi ating ţelul.
Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Ultima romantica Regina Maria

 Există un singur bărbat în România și acela e Regina.Contele Charles de Saint-Aulaire

Am un respect foarte mare pentru familia regală a României, însă pentru Regina Maria am o deosebită admirație și dragoste. Era foarte frumoasă, loială inteligentă și cam narcisită, e una din sursele inspiarției mele, confruntată cu cruda realitatea ea totuși a păstrat romantismul unic. De aceea să citesc biografia ei a fost plăcerea supremă. O carte foarte bine scrisă, mi-a plăcut că fiecare capitol începea cu un mic citat, de exemplu. Românii nu sunt o națiune ci sunt o profesieOtto Von Bismarck.

Cartea începe cu nașterea până la decesul reginei, oferind totuși detalii pre și post.
Chiar dacă știam de la școală activitatea familei regale românești în anii primului război modial și după Marea Unire. Nu știam câtă muncă și efort a depus Maria pentru a asigura integritatea graniților țării sale. Cel mai mult mi-a plăcut la cartea asta evoluția vizibilă a Mariei. În adolescență, datorită influenței mame…

Top rujuri magice

Poate nu știți dar pe lângă pasiunea mea pentru cărți mai am una... machiajul! De fapt sunt make-up artist calificat și licențiat, cu o colecție impresionantă de pensule, pudre, rimeluri, farduri și bineînțeles rujuri! Conform ultimului recensământ aveam în jur de 40, dar la fel ca și în cazul cărților am pierdut de mult orice legătură cu realitatea. Dar să fiu sinceră în ultimul timp nu prea mi-am cumpărat rujuri, and I need new babies!
Cum urmăresc multe vloguri beauty, sunt mereu la curent cu ultimile noutăți în materie de make-up. Deci am hotărât să fac un top cu rujuri neobișnuite care urmează să intre în familia mea, din păcate șansele ca să le găsesc în Moldova sau România sunt așa de mici încât îmi pun speranța doar pe e-bay și amazon, ceea ce bineînțeles înseamnă că mă va costa transportul mai mult decât produsul.
5 Peel off lipstick

Am deja unul, dar ideea din spatele acestui produs mi se pare atât de interesantă încât ar fi păcat să nu-i ofer un loc aici. Dacă nu aveți inst…

Mostenirea Ucigasa

După ce văzusem o recenzie referitoare la această carte, mi-am dorit s-o citesc. Având un subiect haios şi original, aveam mari aşteptări de la ea.
În primul rând e o carte pentru copii de până la 13 ani şi de aceea e foarte uşor de citit, totuşi pentru personaje mi s-a părut dialoguri cam plastice.
Cartea a început tumultos, însă a încetinit pe parcurs ca să explodeze spre sfârşit, pot spune sincer că chiar dacă mă pricep la intrigii literare,dar spre sfârşitul acestei cărţi Jones  a aruncat peste mine o funie încâlcită şi m-a lăsat să mă descurc cu asta. De aceea mi-a plăcut extrem de mult finalul, detalii de pe parcursul cărţii pe care eu la moment nu dădeam doi bani brusc au devenit importante.
Ce mi-a mai plăcut e relaţia dintre Lorelii şi Ovid, mi-a amintit oarecum de relaţia mea cu fratele meu, nu că noi încercăm să ne omorâm între noi (încă). Felul cum încearcă cei doi să se omoare, fără vreun motiv întemeiat, e retardat de genial, sau... genial de retardat... mă rog, a-ţi în…