Treceți la conținutul principal

Pe aripile vantului

O carte minunată, o capodoperă, o lectură fascinantă...
Ei, bine mă opresc aici cred că m-am făcut înţeleasă. Mi-a plăcut atât de mult încât sunt sigură că o voi mai reciti şi încă nu odată(apropo am citit-o deja de două ori).
 Sigur la moment e cartea mea favorită, are totul pentru a fii şi eu sunt destul de pretenţioasă. Însă cum Margaret Mitchell e o scriitoare excelentă, ce a reuşit atât de detaliat să construiască fiece personaj cu personalitatea lui, fiecare cadru este atât de bine descris.
În sfârşit am găsit şi eu o carte unde se găseşte personaje complexe cu calităţi şi defecte.
Mi-au plăcut foarte mult personajele principale, Scarlett e minunată chiar şi cu toate defectele ei, mda... dacă mă gândesc mai bine anume defectele o fac minunată. Mereu am simţit repulsie faţa de personajele feminine ce aşteptau să fie salvate de nu-ştiu-ce-prinţ, de aceea recunosc cam ignor romanele clasice de dragoste scrise când femeia făcea doar trei lucruri: copii, curat şi să tacă din gură, şi asta era ok. Aşa că me gusta când am întâlnit şi eu un personaj pragmatic care nu a stat şi a oftat în aşteptarea salvării ci şi-a suflecat mânicele şi s-a salvat singură, chiar dacă toata lumea o judeca pentru asta, n-a dat doi bani de prejudecăţile lumii (care refuza să muncească şi să ofteze după timpurile bune).
Scarlett refuză să o mai facă pe prostuţa, se mărită din interes(şi nu odată) este gata de orice pentru a-şi atinge scopul şi asta nu mi se pare ipocrizie, ci curaj o determinare puternică de a lupta cu greutăţile şi tot odată cu întreaga societate.
Rhett pe de altă parte a devenit personajul masculin preferat, pentru că e perfect, şi la fel ca şi în cazul lui Scarlett e perfect anume pentru defectele sale, e un escroc fără scrupule, ce nu viseză ci realizează, totuşi spre deosebire de Scarlett, are o viziune mult mai amplă şi câte odată am impresia că
putea să citească gândurile. Rhett îşi atinge scopurile indiferent de ce trebuie să facă, şi fraiereşte ori de câte are nevoie înalta societate din Atlanta.

Însă pe lângă povestea celor două personaje cartea e foarte are suficiente momente dramatice, încât m-a făcut să plâng... Pe mine! Să fiu sinceră nu sunt o persoană sensibilă, sau pur şi simplu în cărţile pe care le-am citit nu vedeam nimic tragic în faptul că o tipă de 17 ani era părăsită de iubitul ei şi viaţa ei înceta să mai aibă vreun sens, cred mai curând că un asemenea scenariu e amuzant decât dramatic
Deci spuneam că cartea asta are de toate: replici amuzante, dragoste imposibilă, personaje dinamice, răsturnări de situaţii şi multe altele.
Mai pe scurt, dacă vreţi să ştiţi cum este scrisă o carte adevărată vă recomand "Pe aripile vântului".
Găsiţi carte aici pe Bestseller.md.
Câteva citate...
“Death, taxes and childbirth! There's never any convenient time for any of them.”

“It was better to know the worst than to wonder.”

“Dear Scarlett! You aren't helpless. Anyone as selfish and determined as you are is never helpless. God help the Yankees if they should get you." -Rhett Butler”

Life's under no obligation to give us what we expect. We take what we get and are thankful it's no worse than it is.”

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Sabia de sticla

Acum aproximativ doi ani am descoperit Red Queen, atunci nu i-am dat o recenzie tocmai pozitivă, cartea era slăbuță, cu personaje lipsite de culoare, plot ridicol și prea multă special teen dramă. Având acum 22 de ani, un job stabil, și aproape o facultate în spate, mă cam irită acest gen.


Unicul lucru care mi-a plăcut la Red Queen fusese coperta și gata, deci nu credeam că voi ajunge să citesc sequel-ul. Însă nu stiu cum am ajuns să pun mâna pe Sabia de Sticlă. Vai nu mă așteptam la asta! Cartea e chiar bună! Se vede că autoarea a depus ceva mai mult efort de data asta, descrierea e mai amplă, personajele mai prind ceva trăsături și plot-ul parca are sens. Desi nu sunt fana cărților dispotice, in care adolescenții speciali lupta cu o formă de guvernământ. Totuși trebuie să-i dau credit autoarei că nu s-a sfiit să-și păteze mâniile. Se întâmplă o groază de lucruri îngrozitoare nu doar în poveste și cu personajele. Nu există o graniță clară dinre bine și rău iar cei ce se vreau cavale…

Deci cum e vărsătorul?

Vărsător - asta sunt eu, conform unor reguli de nu-ştiu-cine scrise, fiindcă m-am născut într-un anumită perioadă de timp, şi tot conform acestor reguli alţi oamenii născuţi în aceeşi perioadă de timp au zile şi veţi identice cu a mele, mai mult avem şi o personalitate comună. Bineînţeles că dacă stai să priveşti lucrurile ca mine, pragmatic şi raţional, horoscopul te va amuza. Personalitatea oamenilor depinde de factori genetici şi sociali, nicidecum nu depinde de data naşterii tale sau de poziţia stelelor.
Totuşi îmi place din când în când să citesc descriile personalităţii vărsătorului, şi chiar găsesc asemănări. Aici am găsit nişte articole interesante, dacă sunteţi altă zodie, apăsaţi pe această frază, la sursa directă a articolului.
P.S Am conturat părţile pe care cred mi se asociază :)

Cum să recunoşti un nativ din Vărsător?

Destinul Bufonului

Nici nu pot găsi cuvintele potrivite cu care să încep recenzia, abia am terminat epilogul la Destinul Bufonului și încă nu realizez asta. Și cum aș putea spune ceva suficient de bun ca să arate dragostea mea față de seria asta? Mă iubesc cu ea timp de 3 ani și uite că am ajuns la volumul șase și dragostea mea e la fel de puternică (e cea mai lunga relație pe care am avut-o vreodată).
Destinul Bufonului e ultima carte din Triologia Omul Aramiu și a 6 cel urmează pe FitzChivalry, care e unul dintre cele mai  interesante personaje despre care am citit vreodată.  De la ultima carte pe care am citit-o, am cam uitat unele lucruri dar Hobb are talentul de a aminti subtil cititorului ce s-a petrecut cu un volum în urmă, fără să plictisească cititorul. Dacă în volumul anterior nu au fost prea multă acțiune, deja aici suntem răsplătiți pe deplin. Cartea e foarte mare tradusă în română a fost împărțită în două volume fiecare având câte 500+ de pagini, deci un deliciu pentru mine. Dacă în Bufonu…