Treceți la conținutul principal

Tronul de clestar

N-am de gând să las vremea de afară să mă deprime şi de aceea revin cu o recenzie aici.
În "Tronul de cleştar" acţiunea are loc într-o lume imaginară în care protagonista este o asasina plătită, cât de cool sună? De mult n-am mai întâlnit o carte YA cu un subiect atât de interesat. Am avut aşteptări şi pot spune sigur că cartea le-a depăşit. De la modul în care autoarea prezintă fiecare personaj, descrierea acţiunea, deznodământul parţial nerezolvat spre sfârşit, totul a fost perfect.

Am citit undeva că 99% din triunghiurile amoaroase din cărţi YA sunt clişeice şi penibile, atunci mi-am spus că de fapt sunt 100%, acum nu mai am aceeaşi părere. Autoare chiar să pricepe să încâlcească relaţiile dintre personajele ei şi apoi ne lasă pe noi cititorii să ne descurcăm.
Cu toate că am citit pe site-ul scritoarei că ideea cărţii a pornit de la povestea Cenuşăresei, n-am simţint nici o tangenţă cu povestea şi cartea. Celaena e inteligentă, pragmatică şi letală, cu toate acestea are un simţ al dreptăţii uimitor, luptă nu doar pentru libertatea ei ci şi pentru a altora.
Chiar dacă acţiunea se începe brusc, Celaena nu e un personaj apărut din vid, are o poveste în spate şi acum când citesc volumul doi al seriei îmi dau seama că în primul volum autoarea nu a relatat mare lucru despre trecutul ei.
Pe de alta parte au Dorian şi Chaol, a fost destul de greu să mă hotărăsc cine e preferatul meu, chiar şi acum când sunt la sfertul volumului doi, nu mă pot hotărî. Oricum încă îmi place foarte mult de ei, şi nu doar ei ci toate personajele par atât de reale şi lumea în care trăiesc la fel, sunt bine conturate şi ignoră orice clişeu, iar dacă întâlnesc unul prin cale îl zdrobesc. O lectrură captivantă, care te acaparează.
Din păcate cartea poate fi găsită doar în România.

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Deci cum e vărsătorul?

Vărsător - asta sunt eu, conform unor reguli de nu-ştiu-cine scrise, fiindcă m-am născut într-un anumită perioadă de timp, şi tot conform acestor reguli alţi oamenii născuţi în aceeşi perioadă de timp au zile şi veţi identice cu a mele, mai mult avem şi o personalitate comună. Bineînţeles că dacă stai să priveşti lucrurile ca mine, pragmatic şi raţional, horoscopul te va amuza. Personalitatea oamenilor depinde de factori genetici şi sociali, nicidecum nu depinde de data naşterii tale sau de poziţia stelelor.
Totuşi îmi place din când în când să citesc descriile personalităţii vărsătorului, şi chiar găsesc asemănări. Aici am găsit nişte articole interesante, dacă sunteţi altă zodie, apăsaţi pe această frază, la sursa directă a articolului.
P.S Am conturat părţile pe care cred mi se asociază :)

Cum să recunoşti un nativ din Vărsător?

Top rujuri magice

Poate nu știți dar pe lângă pasiunea mea pentru cărți mai am una... machiajul! De fapt sunt make-up artist calificat și licențiat, cu o colecție impresionantă de pensule, pudre, rimeluri, farduri și bineînțeles rujuri! Conform ultimului recensământ aveam în jur de 40, dar la fel ca și în cazul cărților am pierdut de mult orice legătură cu realitatea. Dar să fiu sinceră în ultimul timp nu prea mi-am cumpărat rujuri, and I need new babies!
Cum urmăresc multe vloguri beauty, sunt mereu la curent cu ultimile noutăți în materie de make-up. Deci am hotărât să fac un top cu rujuri neobișnuite care urmează să intre în familia mea, din păcate șansele ca să le găsesc în Moldova sau România sunt așa de mici încât îmi pun speranța doar pe e-bay și amazon, ceea ce bineînțeles înseamnă că mă va costa transportul mai mult decât produsul.
5 Peel off lipstick

Am deja unul, dar ideea din spatele acestui produs mi se pare atât de interesantă încât ar fi păcat să nu-i ofer un loc aici. Dacă nu aveți inst…

Mostenirea Ucigasa

După ce văzusem o recenzie referitoare la această carte, mi-am dorit s-o citesc. Având un subiect haios şi original, aveam mari aşteptări de la ea.
În primul rând e o carte pentru copii de până la 13 ani şi de aceea e foarte uşor de citit, totuşi pentru personaje mi s-a părut dialoguri cam plastice.
Cartea a început tumultos, însă a încetinit pe parcurs ca să explodeze spre sfârşit, pot spune sincer că chiar dacă mă pricep la intrigii literare,dar spre sfârşitul acestei cărţi Jones  a aruncat peste mine o funie încâlcită şi m-a lăsat să mă descurc cu asta. De aceea mi-a plăcut extrem de mult finalul, detalii de pe parcursul cărţii pe care eu la moment nu dădeam doi bani brusc au devenit importante.
Ce mi-a mai plăcut e relaţia dintre Lorelii şi Ovid, mi-a amintit oarecum de relaţia mea cu fratele meu, nu că noi încercăm să ne omorâm între noi (încă). Felul cum încearcă cei doi să se omoare, fără vreun motiv întemeiat, e retardat de genial, sau... genial de retardat... mă rog, a-ţi în…