Treceți la conținutul principal

Ebook vs Carte din hârtie

Ebook vs. carte reală? Ce e mai bun? Greu de decis aşa din start.
În primul rând ebook-urile sunt mai ieftine, decât cărţile obişnuite, dar e inutil să le ai dacă nu ai şi un e-reader, şi ăsta, paradox, nu e aşa de ieftin.
Eu, care am norocul şi visul oricărui bookaholic, am deja un e-reader, mai bine de jumătate de an, plus o bibliotecă destul de măricică, am concluzionat nişte factori.



*Cum spuneam, cărţile electronice sunt ieftine şi chiar gratuite, achiziţionarea unei cărţi obişnuite te poate costa multişor de cele mai multe ori.
*Cărţile din hârtie sunt grele, şi incomode după ore de citit mâna începe să doară iar după ce mai încerci şi canapeaua în fiece colţişor, cam oboseşti, cu e-readerul e mult mai uşor, însăşi aparatul e foarte uşor.
*Totuşi cărţile obişnuite sunt frumoase, şi ai o plăcere reală să le pui pe raft, arată mereu bine. Şi când vine vreun oaspete te poţi făli cu o bibliotecă frumoasă.
*Cărţile din hârtie ocupă mult spaţiu, în caz că nu ai suficient. În timp ce eu am pe propriul e-reader mai mult de 200 de cărţi, şi într-o jumătate de an am citit peste 20 de cărţi cu e-readerul.
*Totuşi, e-readerul are baterie, se descarcă... Şi am avut momente când eram atât de captivantă de o parte a cărţii, încât uitam să-l reîncarc, bineînţeles se descărca la partea cea mai interesantă.
*Cu e-readerul poţi citi şi noapte, oriunde aproape, doar mai departe de apă, cred că nici cărţile obişnuite nu prea iubesc apa.
*Citind cărţile reale în public e o adevărată plăcere, să împărtăşeşti iubirea faţă de cartea dată cu lumea, să laşi oamenii să-ţi vadă copertă, să miroşi aroma paginilor şi să asaculţi răsfoitul paginilor.
*O carte reală nu păţeşte nimic dacă o scapi accidental jos, sau o uzi. Cu e-readerul, trebuie mereu să fiu foarte atentă, nu vreau să stric preţiosul meu prieten.
Ambele sunt minunate, ambele au avantaje şi dezavantaje, nu aş putea să aleg vreodată, îmi plac la fel de mult, şi recomand tuturor să încerce cititul şi cu o carte reală şi una electronică, senzaţiile sunt diferite, dar merită să încerci.
Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Deci cum e vărsătorul?

Vărsător - asta sunt eu, conform unor reguli de nu-ştiu-cine scrise, fiindcă m-am născut într-un anumită perioadă de timp, şi tot conform acestor reguli alţi oamenii născuţi în aceeşi perioadă de timp au zile şi veţi identice cu a mele, mai mult avem şi o personalitate comună. Bineînţeles că dacă stai să priveşti lucrurile ca mine, pragmatic şi raţional, horoscopul te va amuza. Personalitatea oamenilor depinde de factori genetici şi sociali, nicidecum nu depinde de data naşterii tale sau de poziţia stelelor.
Totuşi îmi place din când în când să citesc descriile personalităţii vărsătorului, şi chiar găsesc asemănări. Aici am găsit nişte articole interesante, dacă sunteţi altă zodie, apăsaţi pe această frază, la sursa directă a articolului.
P.S Am conturat părţile pe care cred mi se asociază :)

Cum să recunoşti un nativ din Vărsător?

Top rujuri magice

Poate nu știți dar pe lângă pasiunea mea pentru cărți mai am una... machiajul! De fapt sunt make-up artist calificat și licențiat, cu o colecție impresionantă de pensule, pudre, rimeluri, farduri și bineînțeles rujuri! Conform ultimului recensământ aveam în jur de 40, dar la fel ca și în cazul cărților am pierdut de mult orice legătură cu realitatea. Dar să fiu sinceră în ultimul timp nu prea mi-am cumpărat rujuri, and I need new babies!
Cum urmăresc multe vloguri beauty, sunt mereu la curent cu ultimile noutăți în materie de make-up. Deci am hotărât să fac un top cu rujuri neobișnuite care urmează să intre în familia mea, din păcate șansele ca să le găsesc în Moldova sau România sunt așa de mici încât îmi pun speranța doar pe e-bay și amazon, ceea ce bineînțeles înseamnă că mă va costa transportul mai mult decât produsul.
5 Peel off lipstick

Am deja unul, dar ideea din spatele acestui produs mi se pare atât de interesantă încât ar fi păcat să nu-i ofer un loc aici. Dacă nu aveți inst…

Mostenirea Ucigasa

După ce văzusem o recenzie referitoare la această carte, mi-am dorit s-o citesc. Având un subiect haios şi original, aveam mari aşteptări de la ea.
În primul rând e o carte pentru copii de până la 13 ani şi de aceea e foarte uşor de citit, totuşi pentru personaje mi s-a părut dialoguri cam plastice.
Cartea a început tumultos, însă a încetinit pe parcurs ca să explodeze spre sfârşit, pot spune sincer că chiar dacă mă pricep la intrigii literare,dar spre sfârşitul acestei cărţi Jones  a aruncat peste mine o funie încâlcită şi m-a lăsat să mă descurc cu asta. De aceea mi-a plăcut extrem de mult finalul, detalii de pe parcursul cărţii pe care eu la moment nu dădeam doi bani brusc au devenit importante.
Ce mi-a mai plăcut e relaţia dintre Lorelii şi Ovid, mi-a amintit oarecum de relaţia mea cu fratele meu, nu că noi încercăm să ne omorâm între noi (încă). Felul cum încearcă cei doi să se omoare, fără vreun motiv întemeiat, e retardat de genial, sau... genial de retardat... mă rog, a-ţi în…