Treceți la conținutul principal

Ucenicul asasinului recenzie

Cartea e despre un băieţel de şase ani care este dus de către bunicul lui, din partea mamei, la avanpost prinţului Verity, de aici, băiatul fără nume(fiindcă nu fusese botezat până atunci) nu-şi mai aduce nimic despre viaţa lui dinainte.
La început ignorat de toţi, apoi folosit în scopuri mârşave de către propriul bunic,(regele fiindcă tatăl lui era prinţul moştenitor), povestea lui Fitz e impresionantă.
Am citit cartea cu ceva timp în urmă însă abia acum mă apuc şi eu de recenzie. Am terminat-o relativ repede dacă se poate spune aşa, doar fiindcă aveam impresia că sfârşitul va fi promiţător. Şi nu m-am înşelat, chiar aşa a fost. De obicei evit cărţile scrise la persoana 1, şi nu ştiu cum de data asta am putut să nu fac comentarii răutăcioase legate de acest stil. Pentru că Robin Hobb nu s-a limitat de loc, chiar şi la o singură naratare şi la o acţiune(la început) nu prea mare, cartea e foarte bine scrisă.
 La început lent, cu pagini întregi în care Fitz descria ce făcea zilnic în cele mai mici detalii, fără o acţiune precisă, totuşi n-am putut să las din mână cartea, era de ajuns să citesc o pagină ca să rămân mână cu ea vreo câteva ore. Ca la sfârşit să fiu răsplătită cu răsturnării de situaţie, şi acţiune la maxim. Conflicte şi intrigi politice, luptă pentru putere şi supraveţuire "Ucenicul asasinului" este o dramă fără cuvinte lacrimogene, în care totul e clar fără multe cuvinte sau invers confuz cu descrieri de pagini întregi.
Îmi plac felul în care au fost descrise personajele şi relaţia lor cu naratorul, fiecrea interacţiune e comlexă şi cu subtext în spate. Complexă şi lentă, "Ucenicul asaninului" nu este o lectură pe care s-o continui cu sufletul ca gură, în e una captivantă.
Înţeleg modul de a gândi a lui Fitz şi situaţia în care se află, dar totuşi cum sunt neconformistă, n-am putut să mă împac cu ideea faţa de manifestarea lui la atacurile lui Regal şi a regelui, precum şi devotamentul orb faţa de ultimul, aş fi aprobat o altfel de reacţie, când el a fost înlănţuit.


Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Sabia de sticla

Acum aproximativ doi ani am descoperit Red Queen, atunci nu i-am dat o recenzie tocmai pozitivă, cartea era slăbuță, cu personaje lipsite de culoare, plot ridicol și prea multă special teen dramă. Având acum 22 de ani, un job stabil, și aproape o facultate în spate, mă cam irită acest gen.


Unicul lucru care mi-a plăcut la Red Queen fusese coperta și gata, deci nu credeam că voi ajunge să citesc sequel-ul. Însă nu stiu cum am ajuns să pun mâna pe Sabia de Sticlă. Vai nu mă așteptam la asta! Cartea e chiar bună! Se vede că autoarea a depus ceva mai mult efort de data asta, descrierea e mai amplă, personajele mai prind ceva trăsături și plot-ul parca are sens. Desi nu sunt fana cărților dispotice, in care adolescenții speciali lupta cu o formă de guvernământ. Totuși trebuie să-i dau credit autoarei că nu s-a sfiit să-și păteze mâniile. Se întâmplă o groază de lucruri îngrozitoare nu doar în poveste și cu personajele. Nu există o graniță clară dinre bine și rău iar cei ce se vreau cavale…

Destinul Bufonului

Nici nu pot găsi cuvintele potrivite cu care să încep recenzia, abia am terminat epilogul la Destinul Bufonului și încă nu realizez asta. Și cum aș putea spune ceva suficient de bun ca să arate dragostea mea față de seria asta? Mă iubesc cu ea timp de 3 ani și uite că am ajuns la volumul șase și dragostea mea e la fel de puternică (e cea mai lunga relație pe care am avut-o vreodată).
Destinul Bufonului e ultima carte din Triologia Omul Aramiu și a 6 cel urmează pe FitzChivalry, care e unul dintre cele mai  interesante personaje despre care am citit vreodată.  De la ultima carte pe care am citit-o, am cam uitat unele lucruri dar Hobb are talentul de a aminti subtil cititorului ce s-a petrecut cu un volum în urmă, fără să plictisească cititorul. Dacă în volumul anterior nu au fost prea multă acțiune, deja aici suntem răsplătiți pe deplin. Cartea e foarte mare tradusă în română a fost împărțită în două volume fiecare având câte 500+ de pagini, deci un deliciu pentru mine. Dacă în Bufonu…

Top rujuri magice

Poate nu știți dar pe lângă pasiunea mea pentru cărți mai am una... machiajul! De fapt sunt make-up artist calificat și licențiat, cu o colecție impresionantă de pensule, pudre, rimeluri, farduri și bineînțeles rujuri! Conform ultimului recensământ aveam în jur de 40, dar la fel ca și în cazul cărților am pierdut de mult orice legătură cu realitatea. Dar să fiu sinceră în ultimul timp nu prea mi-am cumpărat rujuri, and I need new babies!
Cum urmăresc multe vloguri beauty, sunt mereu la curent cu ultimile noutăți în materie de make-up. Deci am hotărât să fac un top cu rujuri neobișnuite care urmează să intre în familia mea, din păcate șansele ca să le găsesc în Moldova sau România sunt așa de mici încât îmi pun speranța doar pe e-bay și amazon, ceea ce bineînțeles înseamnă că mă va costa transportul mai mult decât produsul.
5 Peel off lipstick

Am deja unul, dar ideea din spatele acestui produs mi se pare atât de interesantă încât ar fi păcat să nu-i ofer un loc aici. Dacă nu aveți inst…