Treceți la conținutul principal

Frustrari...

Cum am spus un mean article de zile mari. S-au adunat ceva frustrări și le voi vărsa cu plăcere perversă pe săracul meu blog. So... let's begin.
Am trăit până nu de mult cu iluzia, că dacă voi respecta toate regulile impuse de mentalitatea societăţii, voi fi cumva eventual recompensată. Mda...
Am fost de mică, fetița cuminte și ascultatoare, dar vai, cu toată modestia am fost fica perfectă.
Well, I'm totally nerd! Chiar dacă, am o dantură perfectă și vedere desăvârșită. Dar, chiar așa, încercând să fiu perfectă și să mulțumesc pe toată lumea, am înțeles că e inutil. Nu poți fi în grațiile tuturor ori cât ai vrea.


“So many vows… they make you swear and swear.Defend the king. Obey the king. Keep his secrets. Do his bidding. Your life for his. But obey your father. Love your sister. Protect the innocent. Defend the weak. Respect the gods. Obey the laws. It’s too much. No matter what you do, you’re forsaking one vow or the other.”

Spre exemplu, am auzit de vreo sută de ori opinia comună a băieților legată de machiaj. Eu, ca make-up artist cu acte în regulă, mă tot satur să lupt cu morile de vânt. Da, sunt de acord că mai mult de jumătate din machiajele, care sunt acum în vogă, sunt porcării, și că plus multe fete nu știu să se machieze corect. Dar de parte de asta să ceri ca o fată să fie "naturală", ar fi cea mai idioată cerinţă, gândiți-vă puţin, ce ar implica starea dată. Că ca să fim oneşti, și parcă tindem să fim așa, natural e și părul de pe picioare. Eu recunosc, că mă machiez, mai mult decât se observă, pentru că mă duce capul cum, și pentru că pur și simplu asta-i ritualul meu de dimineaţă, cappuccino+make-up. Dar sunt alte fete, care posteaza selfie-uri cu #nomakeup, chiar dacă se vede clar că are gene false, vreo trei straturi de luciu de buze și un fond de ten în nuanţă greşită. Amuzant e faptul că inutil tind să-și facă fața cât mai frumoasă, când 99% din ce vede un băiat la o fată, e fundul.

Ahhh... legat de băieţi. My revenge just begins, muhaha!  
Nu știu de ce, majoritatea(dacă nu toți) masculilor cred că toate fetele ar fi la fel, sau cel puțin se împart strict în două categorii ușuratice și înfumurate. Că automat dacă porţi un ruj roșu, sau o fustă mai scurtă, sau pur și simplu te aranjezi și ai grijă de tine, devii în ochii lor curvă și pițipoancă. Dar, nu băieţii vor fete de astea cuminţi, ce se îmbracă relativ modest, dar nici cu ele nu merge treaba sunt prea... cuminţi, și timide, așa că automat se întorc la prima variantă, ele sunt mai deschise... spre interpretării.
De asemena în mintea mărginită a unor băieţi, care cred că achiziționarea unei mașini reprezită atuul cel mai mare de agățat. Că e de ajuns doar odată să claxoneze în direcția mea, în timp ce ascultă(în cel mai bun caz) muzică pop. Eu ar trebuii să fiu foarte impresionată, ba mai mult chiar flatată, că am fost luată în seamă. Iar dacă îl ignor și îmi văd de drum, sunt o mironosiță, de aia cu nasul pe sus.
 Însă cel mai enervat lucru este că, dacă unele fete apreciază mașina și buzunarul ca cele mai mari calități, automat toate fetele sunt așa. Iar dacă nu recunoști asta, ești o ingrată. Pfff...
La ce-mi trebuie mie mașină, am picioare frumoase fiindcă merg mult pe jos, și intenționez să le păstrez așa.
Dar cel mai penibil este când, bat apropouri penibile cu de genu: "Arați ca viitoarea mea soție". De parcă eu m-am născut ieri și scopul meu suprem în viața e să mă mărit. 
Genul ăsta de replicii, mă fac să mă încui în frigider, unde nu știu de ce, am sentimentul de siguranță. Da, poate replicile astea patetice, le-ar putea impresiona pe niște fetițe de treișpe ani, dar nu pe mine. I'm an abomination, and I know it
Știi la fel de bine ca tine, ca măritișul e visul fetelor și spaima băieților. Atunci de ce tot încercăm să ne amăgim unii pe alții. Fetele, la douăzeci de ani, se viseză în rochie albă, băieţii, la aceeași vârstă, le visează oricum, dar sigur nu îmbrăcate. 

De sunt tot atât de frustrată? Fiindcă tot mi se pun etichete, care n-au nici o tangență cu mine, și degeaba mă enervez de fiecare data. Sau și mai rău încerc să mă modelez după tipul comun. Ei bine mi-am pus și eu un scop în viața: nu am să ma mai schimb. Sunt un nerd, narcisist, cu personalități multiple aranjat tot într-un ambalaj frumos. Așa că sigur o să mor singură. Hmm... Cel puțin m-am împăcat cu ideea.


Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Deci cum e vărsătorul?

Vărsător - asta sunt eu, conform unor reguli de nu-ştiu-cine scrise, fiindcă m-am născut într-un anumită perioadă de timp, şi tot conform acestor reguli alţi oamenii născuţi în aceeşi perioadă de timp au zile şi veţi identice cu a mele, mai mult avem şi o personalitate comună. Bineînţeles că dacă stai să priveşti lucrurile ca mine, pragmatic şi raţional, horoscopul te va amuza. Personalitatea oamenilor depinde de factori genetici şi sociali, nicidecum nu depinde de data naşterii tale sau de poziţia stelelor.
Totuşi îmi place din când în când să citesc descriile personalităţii vărsătorului, şi chiar găsesc asemănări. Aici am găsit nişte articole interesante, dacă sunteţi altă zodie, apăsaţi pe această frază, la sursa directă a articolului.
P.S Am conturat părţile pe care cred mi se asociază :)

Cum să recunoşti un nativ din Vărsător?

Top rujuri magice

Poate nu știți dar pe lângă pasiunea mea pentru cărți mai am una... machiajul! De fapt sunt make-up artist calificat și licențiat, cu o colecție impresionantă de pensule, pudre, rimeluri, farduri și bineînțeles rujuri! Conform ultimului recensământ aveam în jur de 40, dar la fel ca și în cazul cărților am pierdut de mult orice legătură cu realitatea. Dar să fiu sinceră în ultimul timp nu prea mi-am cumpărat rujuri, and I need new babies!
Cum urmăresc multe vloguri beauty, sunt mereu la curent cu ultimile noutăți în materie de make-up. Deci am hotărât să fac un top cu rujuri neobișnuite care urmează să intre în familia mea, din păcate șansele ca să le găsesc în Moldova sau România sunt așa de mici încât îmi pun speranța doar pe e-bay și amazon, ceea ce bineînțeles înseamnă că mă va costa transportul mai mult decât produsul.
5 Peel off lipstick

Am deja unul, dar ideea din spatele acestui produs mi se pare atât de interesantă încât ar fi păcat să nu-i ofer un loc aici. Dacă nu aveți inst…

Ora vrajitoarelor

A trecut ceva timp de când n-am mai citit ceva de Anne Rice, acum câţiva ani, când i-am descoperit cărţile eram pur si simplu, total pasionată de lecturalor. Mă refer la seria "Cronicile vampirilor", unele cărţi din serie m-au marcat, şi puţine cărţi au avut acest efect asupra mea. "Interviu cu un vampir" şi "Vampirul Lestat" mi-au plăcut atât de mult încât şi astăzi din când în când le răsfoiesc şi de obicei după ce termin cartea renunţ să o recitesc, dar aceste două cărţi le-aş reciti cu păcere, însă am o memorie bună şi îmi amintesc ce se întâmplă acolo şi chiar dacă am uitat unele scene, pe parcurs mi le amintesc cu toate detaliile, şi eu nu pot să continui dacă ştiu ce va urma. Însă doar primele două volume din serie mi-au plăcut mult, deja parcă în coborâre deplină cărţile au început să-mi displacă. "Regina Damnaţilor" a fost ok, "Povestea Hoţului de trupuri" mi s-a părut punctul în care Lestat şi-a pierdut din farmec, de parcă …