Treceți la conținutul principal

The shades of Greyjoy

Ei bine, după cum știți(sau nu) ieri a fost o zi mai specială. S-au împlinit douăzeci de ani, de când o variantă mult mai inocentă și tânără de a mea, s-a hotărât că e timpul să apară pe lume.
De pe la cinșpe ani, am încetat să mă mai bucur de ziua mea, când am realizat că cu fiecare an în plus, nu fac decât să mă apropii de moarte. Cum probabil ați observat I'm in the good mood.
Și cum nu am bani de terapie, și urăsc juranlele, trebuie să-mi descarc energia negativă. Așa că săracul meu blog, e cel care suferă.
Ca un narcisist autetic ce sunt, urăsc să fiu ignorată sau eclipsată de ceva. Iar anul ăsta, cel mai mult m-a enervat faptul, că am auzit mai des despre premiera 50 shades of Grey, mai des decât "La mulți ani".
Ok, acum chiar mi-am pierdut orice speranță în umanitate.
Ceva timp în urmă am scris, un fel de recenzie pentru carte. Eram pe atunci indulgentă(cât de cât). Însă acum după un șir lung de mean articles, am să fiu foarte sinceră în legătură cu cartea dată.
Nu am de gând să văd filmul, am lucruri ma bune de făcut, spre exemplu să privesc pereții.
Plus că am urât cartea, nu sunt eu puerilă sau bigotă. N-am nimic cu cărțile erotice. Așa un mic sfat de la cineva, care are un bagaj de cărți în spate. Dacă tot citești erotice, măcar citește ceva sofisticat, gen Anais Nin, Henry Miller sau veșnica pomenită Anne Rice. Iar cartea asta e orice numai sexy nu, s-a chinuit autoarea acolo să pună niște replici sexy, dar tot ce i-a reușit nu e decât un cocktail de fraze penibile și scrieri înflorite. Cum spunea o bloggeriță de peste ocean, la fel de sexy ca un canal.
Plus că personajele sunt penibile, Ana care e mai proastă decât o ridiche, sau dl. Grey, care demonstrează toate calitățile unui sociopat și criminal în serie. E.L. James are un vocabular la fel de bogat ca bugetul Moldovei. E incapailă să facă descrieri, trecât de la o extremă la alta cu pasaje când descrie întreaga anatomie a organelor sexuale, sau când vorbește ca o fetiță de clasa șaptea, inacapibilă să pronunțe cuvântul vagin. Și da, am trecut acum cu ochii peste carte, care n-a făcut decât să mă facă să râd.
Dar tot n-o citesc, encefalul meu poate suporta asta, și eu mai am nevoie de el. Și cred că sunt singura fata care n-a citit cartea data. Aproape că mi s-a oprit aerul în plămâni când am scris carte. Ah da, nu e decât un fan-fic după Twilight, care pare o capodoperă în comparație cu dânsa. Cred că dacă îmbeți o pisică și o pui să danseze pe tastatură, iese ceva mai reușit.
Nu mă deranjează erotismul cărții, nici chiar atât de tare descrierile penibile, cât mesajul abuziv pe care cartea-l tratează. F*ck you E.L. James! Datorită ție o să avem o generație de fetițe, care se vor căuta toată viața un iubit posesiv, care să-ți spună cum să te îmbraci, ce și cât să mănânci, și care să controleze fiecare pas pe care-l faci. Asta-i chestia cu acest gen porn-mom, sau bad-romance(cum îi spun eu) Promovează niște relații nesănătoase, manipulatorii, care te fac să crezi că iubitul perfect e un maniac. Fiindcă în ultimile cărți romance, peste care am dat, nu am văzut decât sociopați și fete naive, ce se îndrăgostesc de ei. Ok, e o linie fină dintre un băiat ce-și demonstrează afecțiunea și grija fața de fata pe care o iubește și un obsedat ce consideră femeia păpușa lui personală.
Și cum spuneam toată lumea a citit cartea, asta chiar și persoane, pe care nu mi le pot imagina citind descrierea unui sărut, mai cu seama scene BDSM. Spre exemplu o colegă de a mea din gimnaziu, care se înroșea când pronunțam cuvântul sutien, a distribuit chestia asta pubilc. Măi dacă ești prost fii prost în privat... fii de atât capabil.
Știu că mă lupt cu morile de vânt și probabil, o să apară pe aici ceva fani înfocați, dornici să-mi sară în cap.
Dar am o poziție fermă despre această prostie generală, atât cartea cât și film ce se cheamă 50 Shades of Grey, care nu face să înghită tot mai mulți non-cititori pe un tărâm periculos de unde cu greu poți scăpa.
Ok poate am exagerat...sau nu.
*Titlul - Sper din tot sufletul ca cineva sa se prinda

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Deci cum e vărsătorul?

Vărsător - asta sunt eu, conform unor reguli de nu-ştiu-cine scrise, fiindcă m-am născut într-un anumită perioadă de timp, şi tot conform acestor reguli alţi oamenii născuţi în aceeşi perioadă de timp au zile şi veţi identice cu a mele, mai mult avem şi o personalitate comună. Bineînţeles că dacă stai să priveşti lucrurile ca mine, pragmatic şi raţional, horoscopul te va amuza. Personalitatea oamenilor depinde de factori genetici şi sociali, nicidecum nu depinde de data naşterii tale sau de poziţia stelelor.
Totuşi îmi place din când în când să citesc descriile personalităţii vărsătorului, şi chiar găsesc asemănări. Aici am găsit nişte articole interesante, dacă sunteţi altă zodie, apăsaţi pe această frază, la sursa directă a articolului.
P.S Am conturat părţile pe care cred mi se asociază :)

Cum să recunoşti un nativ din Vărsător?

Top rujuri magice

Poate nu știți dar pe lângă pasiunea mea pentru cărți mai am una... machiajul! De fapt sunt make-up artist calificat și licențiat, cu o colecție impresionantă de pensule, pudre, rimeluri, farduri și bineînțeles rujuri! Conform ultimului recensământ aveam în jur de 40, dar la fel ca și în cazul cărților am pierdut de mult orice legătură cu realitatea. Dar să fiu sinceră în ultimul timp nu prea mi-am cumpărat rujuri, and I need new babies!
Cum urmăresc multe vloguri beauty, sunt mereu la curent cu ultimile noutăți în materie de make-up. Deci am hotărât să fac un top cu rujuri neobișnuite care urmează să intre în familia mea, din păcate șansele ca să le găsesc în Moldova sau România sunt așa de mici încât îmi pun speranța doar pe e-bay și amazon, ceea ce bineînțeles înseamnă că mă va costa transportul mai mult decât produsul.
5 Peel off lipstick

Am deja unul, dar ideea din spatele acestui produs mi se pare atât de interesantă încât ar fi păcat să nu-i ofer un loc aici. Dacă nu aveți inst…

Ora vrajitoarelor

A trecut ceva timp de când n-am mai citit ceva de Anne Rice, acum câţiva ani, când i-am descoperit cărţile eram pur si simplu, total pasionată de lecturalor. Mă refer la seria "Cronicile vampirilor", unele cărţi din serie m-au marcat, şi puţine cărţi au avut acest efect asupra mea. "Interviu cu un vampir" şi "Vampirul Lestat" mi-au plăcut atât de mult încât şi astăzi din când în când le răsfoiesc şi de obicei după ce termin cartea renunţ să o recitesc, dar aceste două cărţi le-aş reciti cu păcere, însă am o memorie bună şi îmi amintesc ce se întâmplă acolo şi chiar dacă am uitat unele scene, pe parcurs mi le amintesc cu toate detaliile, şi eu nu pot să continui dacă ştiu ce va urma. Însă doar primele două volume din serie mi-au plăcut mult, deja parcă în coborâre deplină cărţile au început să-mi displacă. "Regina Damnaţilor" a fost ok, "Povestea Hoţului de trupuri" mi s-a părut punctul în care Lestat şi-a pierdut din farmec, de parcă …