Treceți la conținutul principal

Maestrul si Margareta

Știți sentimentul când trebuie să citești? Și anume știi ce carte vrei să citeși, o vrei doar pe ea, fără alte discuții.
Așa am pățit eu cu Maestrul și Margareta, deși acum vreo 3 ani am reușit la perfomanța de a citi vreo 50 de pagini, oricum cartea nu s-a legat de mine atunci, acum însă parcă o voce divină mi-a șoptit: ești gata! Deci cum am plecat acasă am m-am și apucat de ea. Este un roman foarte greu se întâmplă multe acolo sunt multe personaje ce apar și dispar așa de repede încăt nu realizezi ce se întâmplă. Autorul descrie foarte bine Moscova în plină expansiune a propagandei sovietice, ateismul forțat și valorile rușilor din a cea vreme. Chiar dacă plotul central despre vizita Diavolului în Moscova și spectacolul care-l dă e departe de a fi real, mentaliatea rusilor, ostilitatea fața de libertatea religioasă și cea de gândire sunt cât se poate de reale. Bulgakov le prezintă ușor și fluid.
Bulgakov sparge bariera trasă dintre bine și rău. Nu există un erou și un villan aici, până și Iuda și Pilat în romanul Maestrului sunt prezentați foarte bine, poți empatiza cu singuratatea unui și frivolitatea altuia. Până și Woland și suita sa au farmecul lor aparte și prin acțiunile lor provoacă mai mult umor decât dezgust. Cel mai simpatic pentru mine e motanul Behemoth și cam tot ce face. 
Cartea oscilează între umor, groază, dragoste și supranatural și se oprește la combinația perfectă dintre cele patru. Ironizeză sistemul societic de guvernare și lacunele sale. 
Maestrul și Margareta e superbă, nu e deloc ușoară e cam greu de citit, dar odată ce treci de prima parte devine mai ușor, iar după ce citești și ultima pagină înțelegi că a meritat. Recomand!
Dragostea ne-a ieșit în cale așa cum apare un asasin pe o ulicioară întunecoasă, și ne-a răpus pe amândoi dintr-o singură lovitură. Așa lovește fulgerul așa loveste pumnalul.


Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Ultima romantica Regina Maria

 Există un singur bărbat în România și acela e Regina.Contele Charles de Saint-Aulaire

Am un respect foarte mare pentru familia regală a României, însă pentru Regina Maria am o deosebită admirație și dragoste. Era foarte frumoasă, loială inteligentă și cam narcisită, e una din sursele inspiarției mele, confruntată cu cruda realitatea ea totuși a păstrat romantismul unic. De aceea să citesc biografia ei a fost plăcerea supremă. O carte foarte bine scrisă, mi-a plăcut că fiecare capitol începea cu un mic citat, de exemplu. Românii nu sunt o națiune ci sunt o profesieOtto Von Bismarck.

Cartea începe cu nașterea până la decesul reginei, oferind totuși detalii pre și post.
Chiar dacă știam de la școală activitatea familei regale românești în anii primului război modial și după Marea Unire. Nu știam câtă muncă și efort a depus Maria pentru a asigura integritatea graniților țării sale. Cel mai mult mi-a plăcut la cartea asta evoluția vizibilă a Mariei. În adolescență, datorită influenței mame…

Top rujuri magice

Poate nu știți dar pe lângă pasiunea mea pentru cărți mai am una... machiajul! De fapt sunt make-up artist calificat și licențiat, cu o colecție impresionantă de pensule, pudre, rimeluri, farduri și bineînțeles rujuri! Conform ultimului recensământ aveam în jur de 40, dar la fel ca și în cazul cărților am pierdut de mult orice legătură cu realitatea. Dar să fiu sinceră în ultimul timp nu prea mi-am cumpărat rujuri, and I need new babies!
Cum urmăresc multe vloguri beauty, sunt mereu la curent cu ultimile noutăți în materie de make-up. Deci am hotărât să fac un top cu rujuri neobișnuite care urmează să intre în familia mea, din păcate șansele ca să le găsesc în Moldova sau România sunt așa de mici încât îmi pun speranța doar pe e-bay și amazon, ceea ce bineînțeles înseamnă că mă va costa transportul mai mult decât produsul.
5 Peel off lipstick

Am deja unul, dar ideea din spatele acestui produs mi se pare atât de interesantă încât ar fi păcat să nu-i ofer un loc aici. Dacă nu aveți inst…

Mostenirea Ucigasa

După ce văzusem o recenzie referitoare la această carte, mi-am dorit s-o citesc. Având un subiect haios şi original, aveam mari aşteptări de la ea.
În primul rând e o carte pentru copii de până la 13 ani şi de aceea e foarte uşor de citit, totuşi pentru personaje mi s-a părut dialoguri cam plastice.
Cartea a început tumultos, însă a încetinit pe parcurs ca să explodeze spre sfârşit, pot spune sincer că chiar dacă mă pricep la intrigii literare,dar spre sfârşitul acestei cărţi Jones  a aruncat peste mine o funie încâlcită şi m-a lăsat să mă descurc cu asta. De aceea mi-a plăcut extrem de mult finalul, detalii de pe parcursul cărţii pe care eu la moment nu dădeam doi bani brusc au devenit importante.
Ce mi-a mai plăcut e relaţia dintre Lorelii şi Ovid, mi-a amintit oarecum de relaţia mea cu fratele meu, nu că noi încercăm să ne omorâm între noi (încă). Felul cum încearcă cei doi să se omoare, fără vreun motiv întemeiat, e retardat de genial, sau... genial de retardat... mă rog, a-ţi în…