Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări cu eticheta Laleaua neagra

Laleaua neagra

După ce am citit Contele de Monte Cristo, m-am îndrăgostit de Dumas, și acum că tot am găsit o carte de a lui pe acasă, am și adus-o cu mine la o plimbare spre Petroșani, ei bine nu a ajuns aici până nu am terminat-o undeva prin București. Mda... un lucru bun din călătoriile astea, măcar citesc.
Mi-a plăcut foarte mult, am regăsit stilul caracteristic al autorului. Iar personajele deși lipsite de complexitate și colorate strict alb-negru, au fost suportabile până la urmă. Din nou nu aveam idee ce reprezintă cartea și m-am pornit orbește să o citesc. Cum pentru mine esența personajelor într-o carte e totul, de data asta nu am reușit să găsesc nici unul care să-mi capete afecțiunea, i-am lăsat pe toți în friendzone cu simpatia mea rece. Dragostea dintre Roza și  Cornelius mi s-a părut forțată. Inteligența aparentă a Rozei a cam dispărut de la început la final, iar tatăl ei Gryphus, când părea simpatic și de treabă când măgar, când tiran, așa că cred el îi revine titlul de cel mai comple…