Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări cu eticheta arta

recharge

Whenever i feel sad, I open my closet and one by one I put on most stately gowns and dresses, that I possess. I lock the door, so it can be just me and my reflection. So I spend my time, looking at myself... It may be a little narcissistic, and yes, it is. But this is my way to recharge my love for myself, my confidence and my courage. To look at my elegant body, my sweet smile and my perfectly messy hair, I see how I grow up, how I change and how I gain a particular kind of beauty. And it isn't my athletic body or my long hair, it something more. That something that makes me stronger. We all need that, just a time with ourselves, where without intervention from outside, we learn to love the person who looks back at us in the mirror. And for that moment we can take down all your fears and weaknesses, and become who we truly are. And that moment is priceless, we should learn how to live it over and over again.

My music taste part 3

Nu credeam ca o sa fie si partea a treia, dar uite dupa 1 și 2, trebuie să fie și 3, nu?
M-am gândit eu că nu e chiar patriotic din partea mea să ascult doar muzică în engleză, așa că răscolind prin playlist în căutarea melodilor în limba maternă, am găsit destule. Deci și articolul dat se va împarte în două... într-un fel.
Deci prima parte în stilul clasic al pieselor pozitive românești.
Și a doua cu Ion și Doina Teorodovici, cred că sunt unica persoana din univers care face jogging sau sală în timp ce ascultă cântecele respective. I need help...!

Musée Masséna

Cum până acum, tot ce-am făcut, este să lenevesc pe plajă cu o carte în mână sau să mă blăceasc ca o broască în apă, am decis să mai schimb rutina. Azi am fost la muzeul Masséna.
Inițial muzeul a aparținut  familiei Masséna, amplasat pe Promenade des Anglais, chiar pe malul Mediteranei. Poate exista oare o amplasare mai perfectă pentru un fost conac nobiliar?
Mi-a plăcut faptul că cu fiecare etaj pe care îl urcam treceam în alt secol, de la parter, la care s-a păstrat autenticitatea secolului 18, cu cât urcam descopeream un nou deceniu, în evoluția promenadei și a întregului oraș.
Salon de masa mi se pare superb, de la podeaua veche din lemn care scârțâia la fiecare pas până la candelabrul fastuos ce te orbea din sclipiri.
În stânga era ușa spre una din cele mai frumoase biblioteci pe care le-am văzut, ce îmi pare rău că nu am făcut mai multe poze.
Deci aici era parterul. O parte din mobila acelui secol
Priveliștea de la primul etaj sau era al doilea... nu mai știu sincer, în orice c…