Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări cu eticheta funny

Bye, sesiune... bye!

Azi e o zi mai specială... Ziua în care cerurile s-au deschis îngerii au început să cânte și a revenit liniștea și pacea pe pământ.

 Azi am susținut ultimul examen!!! Poate pare că exagerez puțin, dar la cât de grea a fost sesiunea asta, am tot dreptul. De la atât stres și anxietate, nu prea am dormit și am mai și slăbit. Deci al treilea an consecutiv - a cincea sesiune, demonstrează că cea mai eficientă dietă este susținerea examenelor la Topografie. Mda, cu așa tendințe o să ajung la standartele modelelor de la Victoria's Secret, până îmi dau licența. Fiindcă nu mă pot învăța minte să mă detașez de grijile sesiunii, chiar dacă știu sigur că nu voi avea restanțe și mai nou am și note bune.
In fin... Coșmarul s-a terminat! Celebrez bineînţeles cu o cană de ceai și cu mult somn, nu am nevoie de mai mult, serios... Fericirea mea actuală și așa atinge cote senzaționale, mai ales când știu că am dat sesiunea puțin mai devreme decât ceilalţi. Mda, asta face sesiunea din studenți, oamen…

Love in a cup of tea

E în jur de 1 noaptea, și trăiesc cu fenomen destul de ciudat... insomnia. Având o conștiință impecabilă, de obicei adorm gen full coma,  nu și azi. Așa că mi-am amintit de blogul meu... vai nu am trecut de mult pe aici. Cum sunt în plină sesiune se iartă.
Deci... time has come! Deja oficial(aproape). Mă gândesc serios să renunț la multe produse de origine animală, și cu asta spun totul. Nu vreau să devin un tipic vegan/vegetarian enervant care alt subiect de discuție decât ceea ce manâncă nu poate duce. Vreau să renunț nu numai la carne, ci și la alte produse nu chiar sănătoase. Cum am renunțat de ani de zile la zahar, cred că a venit vremea cafelei, o beau din ce în ce mai rar în cafenele și o găsesc din ce în ce mai dezgustătoare pe zi ce trece. Și așa am trecut eu la ceai, am avut ocazia să gust în ultimul timp o groază de feluri care mai de care de ceai. De la cel turcesc la cel japonez, și le-am adorat pe fiecare. Momentan preferatul meu e cel verde de mentă... mai ales când ai…

Despre How to become a villain

A început ca un mic experiment, de aici a ieșit patru pagini. Am cam forțat finalul, recunosc. Dar, cum e prima mea nuvelă în engleză cred că merit iertarea.
Mă simt extrem de tentată să scriu despre good girl gone bad și poate good again. De aici și Nadin și Lilith. De obicei împrumut cu duimul aparențele mele personajelor centrale create de mine, dar de data asta am creat ceva total diferit. Eu cu ambiția mea romantică de a fi perfectă, nu voi putea fi niciodată ca Lilith. De asta am și scris în engleză, în română nici nu știu, nu pot și nici nu vreau să înjur, în engleză îmi vine mai ușor. S-ar putea găsii oameni ofensați în urma lecturii dar, darlings sweet is not my style. Dar mai mult de atât am dorit să pun fața în față cu problemele din Moldova și România, corpuția și abandonul copiilor. Sper că scopul meu a fost atins. Fiindcă nimic nui mai bine decat să finisezi o povestire, când ești intr-un viitor, posibil scriitor.
Link spre doc: How to become a villain

Karma si nonsens

Eu greu uneori să ai o minte nelimitată dar puteri fizice cu mult inferioare...
Azi am avut o zi superbă fără vreun motiv anume. De fapt este unul, ma petit coeur noir radiază de fericire... Am  o mică răzbunare efectuată atât de elegant încât ajung să cred că universul are acolo o concepție de dreptate să spunem așa.
Deci fără ca eu să mișc un deget, de fapt anume din pricina că nu am mișcat nimic. Universul a clădit un scenariu atât de imprevizibil că ajungi să crezi în Karma, hihi... Cu victime colaterale, și fără răsplata directă, să spunem așa totuși o frază îmi domină acum în minte. Fără să mă mustre conștiința... so epic!
Știu că nu are nici un sens ce ai citit, dar ăsta e și scopul meu actual.

Black cats everywhere!!!

Se mai întâmplă câteodată lucruri ciudate, pe care chiar și un sceptic ca mine nu are cum să le ignore.
Ieri am avut o lungă plimbare prin oraș, după care am dormit ca moarta(de parcă eu altfel pot să dorm).
Nici după cinci minute ne-a ieșit în cale o pisică neagră, nimic neobişnuit până aici, dar când am văzut încă una în mai puțin de trei minute, am început să fac mișto de situație. Ok, lucrurile au luat o întorsătură dubioasă când am văzut-o pe a treia, iar când a patra ne-a tăiat calea în drum spre casă atunci nu am putut să mă abțin și să nu râd isteric.
Mereu am făcut mișto de oamenii superstițioși, la drept vorbind sunt înconjurată de astfel de oameni și de aceea involuntar știu o sumedenie de superstiții. Ei bine și iată mă pe mine căutând pe net superstiții legate de pisici.... oamenii au imaginație!
Am aflată că am noroc dacă mă urmăresc trei pisicile negre consecutiv, dar dacă a patra îți taie calea și nu pățesc nimic atunci ești sub protecția diavolului, hihi...
Am mai cit…

Incompatibil

Da știu că-i trecut de doișpe noaptea și mai știu că în ultimele 48 de ore am dormit doar 5 ore, dar se pare că organismul meu a uitat aceste detalii, cum creierul meu e super-activ și imaginația îmi bombardează capul, spre norocul blogului meu, îmi dedic atenția aici.
Mda... mi-a luat ceva, dar totuși am realizat, și acum stiu cu siguranţă un lucru. Eu și cluburile suntem într-o relație incompatibilă. În zadar m-am obligat, sau am fost obligată să le vizitez, am ajuns la o concluzie simplă după fiecare vizită, e cel mai plictisitor loc din univers pentru mine.
Azi fiind obligată de stagiu meu în jurnalism, și faptul că încerc să fiu o studentă model activistă în două organizaţii studențești(da, îmi place să mă laud). Ei bine ca un ziarist în devenire și în căutare de subiecte news, m-am forţat din nou, să vizitez un astfel de locaş *ironie*. Nu ar trebui să fiu surprinsă de finalul acestei aventurii. Clar că am ajuns să mă holbez la pereţi, după ce am studiat interiorul, și m-am apu…

The shades of Greyjoy

Ei bine, după cum știți(sau nu) ieri a fost o zi mai specială. S-au împlinit douăzeci de ani, de când o variantă mult mai inocentă și tânără de a mea, s-a hotărât că e timpul să apară pe lume.
De pe la cinșpe ani, am încetat să mă mai bucur de ziua mea, când am realizat că cu fiecare an în plus, nu fac decât să mă apropii de moarte. Cum probabil ați observat I'm in the good mood.
Și cum nu am bani de terapie, și urăsc juranlele, trebuie să-mi descarc energia negativă. Așa că săracul meu blog, e cel care suferă.
Ca un narcisist autetic ce sunt, urăsc să fiu ignorată sau eclipsată de ceva. Iar anul ăsta, cel mai mult m-a enervat faptul, că am auzit mai des despre premiera 50 shades of Grey, mai des decât "La mulți ani".
Ok, acum chiar mi-am pierdut orice speranță în umanitate.
Ceva timp în urmă am scris, un fel de recenzie pentru carte. Eram pe atunci indulgentă(cât de cât). Însă acum după un șir lung de mean articles, am să fiu foarte sinceră în legătură cu cartea dată.

Cand te nasti in secolul gresit...

Ei bine, fiindcă tot e unu noaptea și somnul nu vrea sa vină, vine imaginația.
N-am mai scris de o veşnicie pe aici, dar eu oricum, mai devreme sau mai târziu revin, mereu revin.
Nu mai știu de câte ori am auzit fraza asta Studenția e cea mai frumoasă perioada a vieţii. Tot aştept să văd și eu cât e de frumoasă, dar nici un efect.
În fine nu de asta sunt aici, ci să mă plâng niţel.
Nu sunt în nici un caz conservatoare, ba chiar din potrivă, sunt puțin nihilistă(de fapt ceva mai mult). Dar aud și chiar văd lucruri pe care can't unsee and unhear, care mă fac să realizez, că de fapt sunt o sfântă. Știu deja că modestia nu se numără printre calităţile mele, dar în schimb mă pot lăuda cu alte. Sunt un fel de combinație dintre Ned Stark, Stannis Baratheon, și Scarlett O'Hara, daca așa ceva e posibil eu sunt persoana respectivă. Deci pentru cine n-are idee cine sunt respectivii, am să-i descriu cât de bine pot. Onoare, dreptate și ambiţie. Trei citate ca sa-i descriu pe cei trei și …

Romantism penibil si feminismul mort

Răsofoind 'netul în ultimele luni, am observat promovarea cărţii  "Fluturi" de Irina Binder, am simţit că-i ceva putred la mijloc. După ce am căzut ca musca-n must, când era în trend  "Temă pentru acasă", sunt sceptică când vine vorba de cărţile prea lăudate. Aici sunt doar două variante ori e genială, ori genial de proastă. De aceea m-am informat puţin înainte s-o cumpăr(şi bine am făcut). Am găsit-o aici, primele 138 de pagini, şi dacă tot e gratuit de ce să nu citesc? Poate ca viaţa mea amoroasă e mai săracă decât a unor moluşte, dar oricum n-am înţeles care-i treaba cu dramele eroinei noastre.
Se prezintă ca o fată inteligentă, dar care face până şi o curcă să pară mai interesantă. Am dat peste clişeul asta în atât de multe cărţi, dar tot nu m-am obişnuit cu putoarea care o emană. *sigh* Dacă aş primi un leu de fiecare dat când am întâlnit, un gen de femme fatale, după care roiesc barbaţii ca muştele la miere (sau mai curând ca la r***t), aş avea vreo şapt…

Anale Bac 2014 #3

A venit în sfrâşit şi Bacul la istorie, unicul examen pe  care l-am aşteptat. Şi da de parcă nu aş fi destul de ciudată, fiindcă-mi place matematica, păi istoria o ador. Cu toată modestia, am fost încă din a treia cea mai bună la istorie.
 Mă fascinează pur şi simplu şi tare-mi mai place când ştiu ceva ce majoritatea nu ştie.
Adevărul e că niciodată n-am stat cu cartea în mână şi n-am tocit la greu, toată istoria pe care o cunosc, nu prea ştiu de unde anume o cunosc, pur şi simplu acumulez informaţia din aer.
Deci după ce am aşteptat minute bune, până să primesc testul, uitându-mă la fiecare cinci minute şi realizând că abia a trecut un singur minut. Când în sfârşit am primit testul, am zâmbind mulţumind zeilor pentru el, primii itemi au fost uşori, de fapt foarte uşori, încât e incredibil cum unii n-au putut să rezolve. La cauză efect şi eseul a fost ceva mai greu. Nu poţi vorbi despre epoca antică şi medievală chiar aşa de mult, cu personalităţi am mai găsit eu câţiva, prin mintea …

Daca as...

M-am hotărât să fac o mini serie de postări cu Dacă aş fi vreun personaj dintr-un film cum aş acţiona eu. Având o incredibilă dorinţă să fac mişto de clişee şi personaje stupide încep.

Dacă aş fi atagonistul dintr-un film aş pune bomba să explodeze la 00:02 secunde...
Dacă mă aflu într-o casa bântuită aş rămâne acolo pînă fantoma se hotărăşte să mă ucidă, aş lua un taxi apoi un avion şi m-aş muta pe alt continent.
Dacă ar veni apocalipsa zombie, m-aş camufla şi aş începe să-mi exersez rolul
Dacă un vampir sclipicios şi virgin, mi-ar spune că-mi doreşte sângele, mă priveşte în timp ce dorm... (şi alte chestii care nu sunt romantice) atunci sigur l-aş căuta pe Van Helsing sau pe Blade
Dacă aş fi: Thor, Wolverine, Superman, Klaus sau Captain America nu m-aş mai îmbrăca niciodată!
Dacă aş fi Batman... aş fi Batman!
Dacă aş fi Voldermort aş avea un nas
Dacă aş fi aleasa, după salvarea omenirii aş subjunga-o sub dominaţia mea supremă
Dacă aş conduce o armată de extratereştri, i-aş pune să atace cu …

Cum sa-i dai papucii cu stil

Fii original în toate...E tot ce contează, restul, ei bine restul e-n rest.

It's not you; it's me.
And me don't like you. It's not you; it's I. And I'm breaking up with you.


You swore up and down the wall Twilight's the best trilogy of all Somehow you got me to agree To dress up like Edward for Halloween. But now that I'm coming clean First off, Twilight's a quadrilogy. And that tan werewolf dude isn't worthy. Of removing - a Wookie's Dingleberries.


It's not me; it's you. Yeah, the more I think about it- it's definitely you. But it might be me Cause me decided to date you.


When we went out on our first date You said you don't eat anything with a face. Then for the next 18 months I ate sausage made from rice and walnuts. Now that we're parting ways Newflash! Fish have a face. Unless it's in a Newton, No! He doesn't want another fig! Tonight I'm eating...a Rabbi-veni-turducken-ig. 


It's you; It's you. No doub…

Deci cum e vărsătorul?

Vărsător - asta sunt eu, conform unor reguli de nu-ştiu-cine scrise, fiindcă m-am născut într-un anumită perioadă de timp, şi tot conform acestor reguli alţi oamenii născuţi în aceeşi perioadă de timp au zile şi veţi identice cu a mele, mai mult avem şi o personalitate comună. Bineînţeles că dacă stai să priveşti lucrurile ca mine, pragmatic şi raţional, horoscopul te va amuza. Personalitatea oamenilor depinde de factori genetici şi sociali, nicidecum nu depinde de data naşterii tale sau de poziţia stelelor.
Totuşi îmi place din când în când să citesc descriile personalităţii vărsătorului, şi chiar găsesc asemănări. Aici am găsit nişte articole interesante, dacă sunteţi altă zodie, apăsaţi pe această frază, la sursa directă a articolului.
P.S Am conturat părţile pe care cred mi se asociază :)

Cum să recunoşti un nativ din Vărsător?

Naluca si Naucul

Nu obişnuiesc să judec o carte după copertă, însă când am văzut coperta cărţii "Năluca şi Năucul" mi-a apărut totuşi o doză de superficialitate şi am intuit că merge vorba despre o carte foarte interesantă.
 Şi aşa a şi fost, mi-a plăcut felul în care a început brusc şi fără ocolişuri, cu replici amzante şi personaje cu o personalitate bine construită.
Pe scurt personajul principal, Alona moare chiar în primul capitol şi asta nu e sfârşitul cum ar fi la orice altă carte, ci abia începutul, ea devine fantomă şi doar o singură persoană o vede...
Şi de aici lucrurile devin interesante... Chiar dacă moartea unuia din personajele principale nu pare deloc veselă ci mai curând sumbră. Cartea are un stil lejer şi comic, cu primele cadre în care Alona, până la moarte regina şcolii, află ce credeau cu adevărat lumea despre ea. Ceea ce mi-a plăcut la Alona, este că nu urmează tiparul clasic al reginei şcolii, cu toate că la mine în liceu nu există nici o ierarhizare, din prea multe se…

My guilty pleasures

Recunosc câte odată îmi place să îmi impersonific unele lucruri şi să mă obişnuiesc atât de mult cu ele încât devin parte din personalitatea mea. Aşa se întâmplă şi acum când influenţată de mediul în care trăiesc, de internet şi alte lucruri care au o oarecare legătură cu mine, observ dinamica personalităţii mele.

Eu şi poeziile... hmm În ultimul timp ca printr-o conspiraţie mondială, a trebuit să învăţ săptămânal câteva poezii, şi astfel a apărut o antipatie naturală faţa de ele. Nu îmi pasă cine le-a scris pur şi simplu le-am urât prin simpla lor existenţă iar creierul meu a refuzat categoric să le memoreze. Dar dacă stau să mă gândesc chiar îmi plac poeziile, nu acelea care mi se bagă pe gât. Şi aici deschid o paranteză, Eminescu subiect delicat dar o să risc, înţeleg că în timpul URSS nici vorbă nu era de Eminescu şi creaţia lui, şi imediat după independenţă au apărut sute de cărţi publicate aici, Eminescu a devenit un erou naţional un simbol... Înţeleg sincer, înţeleg de ce treb…

Provocarile 2014

M-am gândit şi eu că ar trebui să fiu mai organizată, să-mi fac un plan şi.... chiaaar să-l urmez. Fiindcă am două agende şi pe ambele le folosesc ca orice numai ca agende nu, de la notiţe făcute la şcoală, când uit caietul, până la suportul pentru ceaşca cu cafea. Mda... chiar am nevoie de un plan, însă dacă stau să mă gândesc, URSS s-a părbuşit fiindcă s-a ţinut de un plan. Pfff...Sper la mine planul să meargă, (chiar dacă n-o să mă ţin de el) însă oricum îl voi face pentru că e amuzant!

Principala provocare;
Nr. ONE
Să termin liceul cu note cât mai mari şi bineînţeles să fiu pregătită la maxim pentru sfântul Bac
2 Ei bine, după absolvire trebuie să plec mai departe, aşa că vreau să fiu admisă la universitatea din Iaşi
3 Că tot sunt aşa bravo şi mă gândesc doar la învăţătură, vreau cât mai curând să urmez nişte cursuri de machiaj, cum de mult mi-am dorit.

4 Chiar vreau să termin o povestioară plămădită de mintea mea, şi să am dreptul măcar să pretind pentru mine însumi că e o carte.

Un nou an cu nabadai

A motive serioase să suspectez că Universul complotează într-un mod dubios împotriva mea.
În special în ultimul timp, când cu toată agitaţia asta de sărbători, (pentru care eu nu mai am suficientă energie odată ce am mai multe obligaţii) am avut atâtea pe capul meu ca nici un an.  Pe lângă treburile care au căzut  peste capul meu ca o ploaia nedorită, am mai avut probleme cu calculatorul, prin asta se explică lipsa mea în spaţiul virtual. Mai pe scurt n-am avut un revelion tocmai reuşit, însă cum nu sunt superstiţioasă spun şi eu Universului

Mostenirea Ucigasa

După ce văzusem o recenzie referitoare la această carte, mi-am dorit s-o citesc. Având un subiect haios şi original, aveam mari aşteptări de la ea.
În primul rând e o carte pentru copii de până la 13 ani şi de aceea e foarte uşor de citit, totuşi pentru personaje mi s-a părut dialoguri cam plastice.
Cartea a început tumultos, însă a încetinit pe parcurs ca să explodeze spre sfârşit, pot spune sincer că chiar dacă mă pricep la intrigii literare,dar spre sfârşitul acestei cărţi Jones  a aruncat peste mine o funie încâlcită şi m-a lăsat să mă descurc cu asta. De aceea mi-a plăcut extrem de mult finalul, detalii de pe parcursul cărţii pe care eu la moment nu dădeam doi bani brusc au devenit importante.
Ce mi-a mai plăcut e relaţia dintre Lorelii şi Ovid, mi-a amintit oarecum de relaţia mea cu fratele meu, nu că noi încercăm să ne omorâm între noi (încă). Felul cum încearcă cei doi să se omoare, fără vreun motiv întemeiat, e retardat de genial, sau... genial de retardat... mă rog, a-ţi în…

Cum o ducem cu Bac-ul?

Nu cred că trebuie să fii proroc că să ştii răspunsul la această întrebare. Mai ales când în ultimele zile cred că cu toţii am înţeles cât de pregătiţi sunt absolvenţii pentru examenul vieţii.

E incredibil câtă frustrare şi nesimţire pot avea unii oameni, în caz că nu a-ţi înţeles mă refer la protestatarii absolvenţii, care indignaţi au scandat în stradă, (la propriu) că n-au cum să copie la Bac şi că nu vor camere de luat vederi. O domnişoară s-a plâns că i se distruge viaţa şi că nu poate învăţa tot materialul într-un singur an. În primul rând, înainte să scoţi foc pe nări, am să spun că şi eu sunt acum a-12-a. Nu că eu aş fi super încântată că voi fi filmată şi scanată ca o teroristă, dar datorită empatiei pe care printr-o minune o posed, înţeleg necesitatea acestor măsuri.
Ştim cu toţii ce se făcea la Bac, cât de josnic şi murdar era examenul dat, unde nu ţi se evalua cultura ta generală ci cât de gros ţie buzunarul. Şi acum în sfârşit se face ceva palpabil pentru a distruge aces…

Cartile despotice

Obişnuiesc să-mi petrec mult timp pe bloguri sau site-uri legate cumva de cărţi şi am observat, de altfel ca şi fiecare, un nou trend în publicaţii de peste ocean. Şi anume cărţile gen post-apocaliptic în care nu ştiu ce adolescenţi curajoşi şi bravi salvează omenirea. Da, da, e cam muuult tras de păr ideea asta. Şi tot, cum cred eu, a pornit de la Jocurile Foamei. S-ar fi gândit oamenii, dacă, Collins a făcut atâţia bani cu o carte ce are în prim plan un subiect despotic, ce ce nu să fac şi eu la fel, am World  pe calculator, cred că asta e suficient. Aşa a fost şi cu vampirii în cărţi şi filme, până şi acum se vând şi produc multe filme, seriale sau cărţi cu vampiri, fiindcă se cere. Mulţi susţin că e un fel de Twilight-mania, însă acestă carte a pornit doar vampirii spre o numită categorie de vârstă, în realitate lui Stoker şi Rice îi datorăm faptul că vampirii există şi sunt populari. Dar dacă cu vampirii îţi poţi permite să laşi imaginaţia să-şi facă de cap, făcând vampirii să a…